sâmbătă, 10 ianuarie 2009

Think pink! :)




Pt k in sfarsit am constientizat k trebuie sa gandesk pozitiv. Sa las totul in urma si sa nu mai imi pese de ceilalti si sa nu ma mai intreb mereu : De ce unii oameni sunt atat de prosti?De ce alti oameni sunt atat de prefacuti si de ipocriti si de lingusitori(varianta eleganta a termenului pupincurist) sau De unde si pana unde nevoia asta de a epata si de a "te rupe in figuri"? (wtf, e una dintre cele mai ridicole chestii )
Am observat ca , pe masura ce inaintezi in viata, descoperi ca pana si persoana care nu trebuia sa te dezamageasca vreodata, probabil o va face. Vei avea inima franta cel putin o data si de fiecare data va fi din ce in ce mai rau. Vei frange si tu inimi, asa ca adu-ti aminte cum te-ai simtit cand sufereai. Te vei certa cu cel mai bun prieten. Iti vei invinui noul iubit/noua iubita pentru ce a facut cel/cea de dinainte. Vei plange pentru ca timpul trece prea repede, si, poate, vei pierde pe cineva drag. Asa ca fa poze, razi mult, iubeste ca si cum nu ai fost niciodata ranit din dragoste si ca si cum nu vei fi niciodata ranit. Danseaza, plimba-te, alearga, bucura-te de ploaia de vara care te face fleasca sau de primii fulgi de zapada, de cartea pe care ti-ai cumparat-o, de gandul ca intr-o zi poate vei ajunge acolo unde iti doresti, bucura-te de tot ce te inconjoara. Pentru ca, pentru fiecare saizeci de secunde in care stai suparat, pierzi un minut din viata, iar dupa ce ti-ai pierdut toate minutele, nu te vei mai putea bucura de nimic....

4 comentarii:

  1. da chiar asa... de ce nu putem opri timpul in cele mai frumoase clipe din viatza noastra? ... cum bine zicea chirila : "...numai pentru noi doi, timpul sa se opreasca intr-o jooi si sa il pacalim, sa-i dam drumul din nou si sa o ia din nou doar cand o fi sa ne despartim..."..asa revenim:))...vroiam sa zic doar ca uneori parca am trai cu totii in viitor si nu in prezent... ne gandim numai la ce vom face in vacantza de vara sau in weekenduri.. de ce? nu trebuie pierdut niciun minut cum spui tu, intrucat viatza e mult prea scurta pentru a ne permite sa o irosim...trebuie sa stii sa te bucuri si sa apreciezi persoanele de langa tine, sa le faci fericite fiindca niciodata nu vei sti ce se va intampla maine...o zi pierduta nu este una in care nu ti-ai dat drumu in cap de pe Everest sau una in care nu ai fost la Disneyland ( desi nu ar strica :))..:)...ci este atunci cand uitzi cu desavarsire sa zambesti din cauze diverselor probleme ( care da! exista...nu le neaga nimeni)...dar in acest ritm...ele ajung sa-ti controleze viatza

    de ce oare vorbesc tocmai EU de ceea ce ar trebui sa facem si cum sa ne traim viatza cand nici macar EU nu fac asa...eu, care le spun doar de Craciun alor mei ca ii iubesc; EU, cu orgoliul meu nemarginit- acest defect suprem- din cauza caruia nu imi pot recunoaste anumite defecte,greseli in fata unora dintre cele mai importante persoane din viatza mea, ajungand chiar sa ii pierd si sa ne trantam acum ca 2 straini... si nu cred k voi putea sa imi traiesc intr-un alt mod viatza... fiinda NU POT! de ce? v-as spune daca as sti...adesea oamenii spun ca invatza din greseli si totusi de ce oare le repeta? ...revenim...ai dreptate in legatura cu fiecare cuvat scris si ma bucur daca macar TU ai puterea sa te bucuri astfel de viatza...

    RăspundețiȘtergere
  2. in primu rand total de acord...mai tii minte cand eram mici ca ne doream sa fim mari sa treaca timpu cat mai repeda sa crestem si sa facem ce vrem noi.sunt sigura ca si tu gandeai asa cand erai mica ,nu te gandeai ca timpul acela nul vei mai intalni niciodata.
    Acum in multe dintre momente gandim la fel."vreau sa fac 18 ani sa fac ce vreau eu .sa simt ca traiesc"..da ,e adevarat ca din punct de vedere legal vom fi destul de mari sa aavem libertate complet,dar asta inseamna si ca trebuie sa avem grija de noi singuri.nu ne mai dau ai nostri bani,trebuie sa ii muncim si acest lucru realizez din ce in ce mai mult ca este foarte greu.deci poate la 18 ani incep greutatile nu viata care noi o dorim. shtiu k nici acum nu e perfect ("nu ma lasa ai mei akolo..") ,dar cred ca viata nea invat deja ca nimic nu o sa fie vreodata perfect.poate chiar nu ar fi chiar asha frumos sa fie perfect,nu am mai avea stari ,sentimente.ar fi fost ciudat desi mereu vrem ca totul sa fie perfect. si acomodarea e destul de usoara ...nu putem pretinde ca totul e asha cum ne dorim? nu conteaza ca nu se indeplineste fiecare dorinta,poate fi mai rau.(asta spun mereu atunci cand am o stare nasoala...mereu e loc de mai rau:( )

    RăspundețiȘtergere
  3. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  4. Mi-am schimbat vot-ul, datorita tie oarecum.. sper ca nu voi fii dezamagit! Shi da, Think Pink!, no reason to do opposite.. or mb.. come to the darkside ?:D we have cookies :))

    RăspundețiȘtergere